Durerea de șold în boala Parkinson


Durerea de sold in timpul noptii: cauze, simptome si tratament

În stadiu incipient, durerea este considerată cel mai deranjant simptom non-motor [3] și pare să se manifeste pe partea corpului care a fost afectată inițial de boală [4].

Clasificarea durerii în boala Parkinson În mod tradițional, durerea în BP este clasificată în musculoscheletală, neuropată, asociată distoniei sau akatiziei, și durere centrală [5].

Durerea de șold în boala Parkinson

Cele mai frecvente sindroame dureroase sunt cele musculoscheletale și distonice. Durerea centrală în BP este mai puțin frecventă, dar este important să fie corect diagnosticată; poate fi intermitentă și este adesea descrisă de către pacienți ca durere difuză, arsură sau Durerea de șold în boala Parkinson. Nu este cauzată de nicio leziune a sistemului nervos periferic. Diferite părți ale corpului pot fi afectate adesea și de durerea centrală, asociată cu simptome autonome.

Durerea centrală poate avea orice localizare, inclusiv facială, abdominală sau genitală. Localizări specifice ale durerii în BP Durerea abdominală Durerile abdominale și alte tipuri de disconfort gastrointestinal, cum ar fi disfagia, sunt frecvente la BP.

Terapia durerii cronice în boala Parkinson: alternative - Revista Galenus

Prin urmare, este esențial să se distingă disconfortul abdominal legat de fluctuațiile concentrației de dopamină Durerea de șold în boala Parkinson alte forme de dureri abdominale, cum ar fi gastrita și refluxul esofagian.

Corelațiile dintre timpul apariției simptomatologiei și momentul administrării de agenți farmacologici care cresc concentrația de dopamină, precum și apariția simptomelor on-off, pot oferi informații în acest sens [6]. Prin urmare, medicul trebuie să fie conștient că Durerea de șold în boala Parkinson poate fi un simptom precoce al durerii legate de BP [8].

Modelele de fluctuație ale simptomelor non-motorii sunt heterogene și complexe. Durerea apare în special în starea off, comparativ cu starea on [9]. Abordare clinică La apariția durerii, în cazul unui pacient cu boala Parkinson, primul pas îl constituie stabilirea relației de cauzalitate. Evaluarea dispoziției pacientului este esențială, deoarece depresia și anxietatea necesită tratament specific.

Relația între depresie, durere cronică și BP rămâne neclară, dar se pare că cele trei au un substrat fiziologic comun la pacienții afectați de Parkinson [10,11]. Terapia farmacologică Medicamente care cresc concentrația de dopamină Levodopa, agoniștii dopaminergici și inhibitorii enzimei MAO-B reprezintă cele trei posibilități terapeutice de inițiere a tratamentului pentru BP.

Levodopa permite un control ușor mai bun al simptomelor motorii decât celelalte două clase, dar după tratament de lungă durată sau administrarea de doze mari, apar reacții adverse precum diskinezie și fluctuații ale controlului motor. Aceste complicații sunt mai puțin frecvente în cazul folosirii celorlalte clase terapeutice. Pe de altă parte, reacții adverse non-motorii, precum greață, halucinații, edem sau tulburări ale somnului sunt mai frecvente în cazul terapiei cu agoniști dopaminergici decât cu levodopa.

Parteneri:

Siguranța terapiei este un alt aspect important, studiul UKPDRG raportând o mortalitate crescută cu inhibitorul MAO-B, selegilină, față de levodopa [12], deși aceste rezultate nu au fost confirmate de alte studii. În ceea ce privește utilizarea de levodopa și agoniști dopaminergici, ea ameliorează și simptomele non-motorii, precum somnul, tulburările de dispoziție, durerea, precum și simptomele antidistonice directe cauzate de deficitul de dopamină.

Durerea musculoscheletală asociată distoniei este ameliorată semnificativ prin tratamentul cu acești agenți terapeutici. Un studiu clinic în cadrul căruia s-a evaluat efectul levodopei asupra pragului perceperii durerii, a demonstrat că levodopa ridică acest prag la pacienții cu boală Parkinson [14]. Rezultatele unui studiu clinic au raportat că numai o treime dintre acești pacienți au răspuns la tratamentul cu paracetamol sau AINS.

Agoniști opioidergici Durerea este deseori țintă terapeutică, dar rareori managementul ei este corect. Efectele oxicodonei au fost evaluate într-un grup de pacienți cu BP în diferite stadii [16], care acuzau durere severă. Durata studiului a fost de 16 săptămâni, iar cele trei brațe de tratament au constat în oxicodonă cu eliberare prelungită 5 mg, naloxon 2,5 mg sau placebo.

Desitin: Simptome

Nu au existat diferențe semnificative în privința obiectivului primar, scorul mediu al durerii pe 24 de ore, între grupele de tratament, ceea ce spijină ipoteza caracteristicilor unice ale durerii din Parkinson. Ameliorări semnificative ale durerii după administrarea de opioide au fost observate numai pentru subgrupurile cu durere musculoscheletală severă și crampe nocturne severe.

Administrarea a fost făcută în mai mulți mușchi ai membrelor inferioare cu doză totală medie de 70 UI pentru fiecare pacient [5]. Alte terapii Stimularea magnetică transcraniană a nucleului subtalamic Stimularea magnetică transcraniană este o tehnică neinvazivă, utilizată în tratamentul fazelor avansate ale BP.

Durerea de șold în boala Parkinson

Se folosesc frecvenţe cuprinse între Hz. Are efecte benefice, în special asupra akinezei şi tremorului. Utilizarea stimulării magnetice în cazul pacienţilor cu boală Parkinson pleacă de la premisa efectului benefic al creşterii excitabilităţii corticale asupra akineziei, prin interferarea circuitelor talamo-corticale.

În general, este o metodă bine tolerată de către pacienţi. Printre efectele secundare raportate se numără cefaleea, care poate apărea în timpul sau imediat după stimularea magnetică. De cele mai multe ori, aceasta are o intensitate redusă şi o durată cuprinsă între 30 de minute și 3 ore.

Boala Parkinson: Cauze, Simptome si Tratament

Este consecința contracturii masei musculare pericraniene, ca urmare a stimulării magnetice, și, în general este ameliorată, prin administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene. Cea mai gravă reacție adversă, foarte rară, o constituie crizele epileptice, cauzate de creşterea excitabilităţii Durerea de șold în boala Parkinson.

Într-un studiu clinic, în care perioada de follow up a fost de 8 ani, au fost constatate efecte stabile de reducerea durerii folosind această terapie. Concluzii Strategiile de tratament pentru durerea asociată BP necesită, în primul rând, un diagnostic corect.

Durerea asociată BP este strâns asociată cu stresul, dar și cu alte comorbidități, precum anxietatea și depresia.

Terapia durerii cronice în boala Parkinson: alternative

Prima acțiune a clinicianului este excluderea altor surse posibile de durere decât BP. Pacientul trebuie consiliat în ceea ce privește importanța raportării oricăror modificări ce privesc durerea, această raportare stând la baza strategiilor viitoare de tratament.

Eficacitatea analgezicelor și AINS în durerea asociată BP este limitată, managementul durerii în BP necesitând o abordare complexă și o asociere de strategii farmacologice și nefarmacologice. Movement Disorders, 23 10 Skogar, Ö. European Journal of Integrative Medicine, 5 2 Politis, M.

Durerea de șold în boala Parkinson edemul gleznei provoacă tratament

Movement Disorders, 25 11 Schestatsky, P. Neurophysiologic study of central pain in patients with Parkinson disease.

  1. Cauzele coxartrozei Exista multe boli ereditare care pot duce la coxartroza.
  2. Coxartroza: cauze, simptome si metode de tratament | CENROKINETIC
  3. Durerea de sold in timpul noptii: cauze, simptome si tratament
  4. Deformând artroza articulațiilor interfalangiene ale mâinilor
  5. Umărul înghețat Frozen Shoulder Ce este umărul înghețat?
  6. Astenia Simptomele bolii Parkinson: de la încetinirea mișcărilor până la tulburări de echilibru Deoarece boala Parkinson are o evoluție foarte lentă și prezintă multe simptome care ar putea avea și alte cauze care de asemenea pot varia de la un pacient la altul, un diagnostic timpuriu cert nu este întotdeauna posibil.
  7. Unde este cel mai bun tratament pentru articulații
  8. Durerea de sold care apare in timpul noptii te poate trezi din somn sau iti poate ingreuna situatia, facandu-te sa adormi mai greu.

Neurology, 69 23 Ford, B. Clinical neuroscience New York, NY , 5 2 Rana, A. West Indian Medical Journal, 60 2 Broetz, D. Movement disorders, 22 6 Kim, Y. Journal of Neural Transmission,  4 Storch, A. Nonmotor fluctuations in Parkinson disease severity and correlation with motor complications. Neurology, 80 9 Stein, W. Journal of Pain and Symptom Management, 14 4 Shang, A. Lees, A. Bmj, International Journal of Neuroscience,  2 Gerdelat-Mas, A. Neuropsychiatric disease and treatment, 8, Trenkwalder, C.

The Lancet Neurology, 14 12 Jung, Y. An 8-year follow-up on the effect of subthalamic nucleus deep brain stimulation on pain in Parkinson disease. JAMA neurology, 72 5