Secrete de tratament comun. Neînțelegere sau dezinformare?
Vezi mai multe articole din categoria social Medicul ne spune că din mâna specialiştilor din institut pornesc recomandările de tratament pentru toată ţara.
Europa Europa mea: Servicii secrete și mituri despre servicii secrete în Europa Numeroase mituri sunt legate de serviciile secrete. Şi nu sunt mereu lipsite de adevăr. Dar a pune la îndoială aceste mituri ţine de abordarea democratică a serviciilor secrete, consideră Christopher Nehring. Christopher Nehring, istoric specializat în servicii secrete Lumea pare astăzi câteodată că şi-a ieşit din matcă.

Iar serviciile secrete sunt mereu şi pretutindeni implicate. În Marea Britanie un atac cu otravă, în Muntenegru o tentativă de lovitură de stat, în Germania atacuri cibernetice asupra Ministerului secrete de tratament comun Externe, tentative de influenţare a alegerilor din SUA şi Franţa sau foşti agenţi ai poliţiei politice comuniste la vârful politicii, economiei şi societăţii în Cehia, Rusia şi în Balcani.
Cel mai nou scandal de pe această listă lipsită de glorie este aşa-numitul "film Strache", care-l înfăţişează pe vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache într-un dialog ilegal şi în tratative cu o pretinsă nepoată a unui oligarh rus.
Şi în spatele acestei unguent pentru luxația articulațiilor nu se poate afla, o secrete de tratament comun tot mai multe voci, decât un serviciu secret. Cine altcineva ar fi avut mijloacele necesare pentru a organiza aşa ceva?
Dar multe din cele atribuite serviciilor secrete se dovedesc a fi, la o cercetare mai atentă, mituri. Să nu ne înţelegem greşit. Nu e vorba aici nici de bagatelizarea serviciilor secrete şi a activităţii pe care o desfăşoară, şi nici de o încercare de demonizare a lor. Probabil că nu există o instituţie de stat care să fie atât de supraevaluată sau subevaluată cum sunt aceste servicii.

Marele mister legat de serviciile secrete, ridicat în unele locuri aproape la rang de cult, a produs un ocean de mituri. Iar pretutindeni secrete de tratament comun unde, la fel ca în partea socialistă a Europei de Est şi de Sud, serviciile secrete au servit represiunii de stat, aceste mituri sunt deosebit de proeminente şi de înrădăcinate. Miturile nu sunt mereu lipsite de adevăr.
Miturile umplu vidul apărut din cauza lipsei informaţiilor publice sigure despre această foarte specială instituţie de stat. De aceea, demistificarea ei constituie o contribuţie la controlul democratic. Căci un lucru este clar: serviciile secrete fac parte din viaţa cotidiană şi într-o Europă democrată.
A pune la secrete de tratament comun miturile acestora este o precondiţie pentru un tratament suveran şi democratic aplicat serviciilor secrete peste tot în Europa. Mitul nr. Ei susţin că întreaga "operaţiune" nu putea fi executată decât de un serviciu secret, fiindcă doar acestea dispun de mijloacele necesare.
Neînțelegere sau dezinformare? | Global | DW |
Dar acesta este un mit! Pretutindeni în Europa, şi în bătrânul vest şi în noul est, de decenii răsar din pământ ca ciupercile după ploaie servicii de informaţii private.

Denumite "Business Inteligence" sau, simplu, firme de securitate, acestea oferă "culegere de informaţii" de orice natură pentru clienţii cu bani. Între acestea se numără multe firme care fie au fost înfiinţate de foşti lucrători ai serviciilor secrete, fie angajează cu plăcere astfel de personal.
Europa mea: Servicii secrete și mituri despre servicii secrete în Europa
În întregul bloc de est firmele private de securitate au fost după căderea comunismului un bazin de colectare a foştilor lucrători ai serviciilor secrete. În vest s-a vorbit, de exemplu, despre Orbis Business Intelligence, firma britanică a fostului ofiţer al MI6 Christopher Steele, fiindcă aparent de acolo proveneau informaţiile despre aşa-numitul "Dosar Trump".
În acest caz este vorba de lucrătura unor profesionişti ai serviciilor secrete, cărora firma privată le-a oferit avantajul că sunt greu de dovedit legăturile cu comanditari politici sau tot privaţi. Termenul s-a răspândit rapid pretutindeni în lume. De fapt el califica iniţial dezinformări răspândite intenţionat de surse de stat pentru exercitarea influenţei. Între timp s-a transformat într-un termen de luptă politică între state, partide şi opinii. În context este foarte strânsă legătura cu internetul şi digitalizarea, care răspândesc Fake News sub formă de mesaje twitter, video, postări şi ştiri pe scurt, care le conferă o imagine specială.
Dar este un mit că Fake News ar fi o nouă apariţie a epocii digitale. Dezinformările la ordinul statului, propagate de serviciile secrete, sunt o practică veche.
Cauze și simptome Ce este adenomul hipofizar? Adenomul hipofizar este o tumoră hipofizară benignă —în marea majoritate a cazurilor— și este cel mai comun tip de tumoră a regiunii selare și paraselare. Conform unui studiu recent publicat în literatura de specialitate, prevalenţa adenomului hipofizar este de 94 de cazuri la
Mai ales serviciile secrete comuniste din estul Europei au întreţinut decenii în şir direcţii speciale responsabile doar cu fabricarea şi răspândirea dezinformaţiei.
Şi, de fapt, această practică nu a încetat niciodată, ea doar a dispărut după sub suprafaţa sistemului politic pentru a reveni astăzi la ordinea zilei cu toată puterea. Politica externă şi de securitate este un domeniu exclusiv al statelor membre şi nu al comunităţii.
Aşa scrie în Tratatul de la Lisabona. Astfel nici nu se poate pune chestiunea existenţei unui serviciu secret al UE. Cu toate acestea există la Bruxelles un centru care primeşte informaţii de la serviciile secrete ale statelor membre, le îmbogăţeşte cu informaţii publice, întocmeşte analize proprii, pe care le oferă instituţiilor europene.
Dar spre deosebire de un serviciu secret "veritabil", INCTEN nu are permisiune să culeagă informaţii proprii cu mijloace secrete specifice surse, interceptări şi alteleci numai să folosească informaţiile ce-i sunt puse la dispoziţie de serviciile secrete ale statelor membre.
Mai ales acolo unde societăţile au experienţă istorică cu serviciile secrete folosite de conducerea politică drept poliţie politică pentru impunerea unor dictaturi, această neîncredere este larg răspândită. Lucru de înţeles. În Germania aspectul este valabil chiar pentru două dictaturi. Dar este mai ales valabil pentru statele europene postcomuniste. Acolo procesul de reformă nu este finalizat nici la 30 de ani de la căderea comunismului. Dar şi în vestul Europei a durat, după finalizarea ultimei conflagraţii mondiale, în parte până la 50 de ani, până când s-au dezvoltat forme ale controlului democratic.
Comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete nu sunt ceva de la sine înţeles.
Amigdalita: tot ce trebuie sa stii 24 Oct Inapoi la articole Amigdalita este inflamatia amigdalelor, doua mase de tesut de forma ovala situate in spatele gatului — fiecare amigdala pe cate o parte. Semnele si simptomele amigdalitei sunt amigdalele inflamate, durerea in gat, dificultatea la inghitire si noduli limfatici durerosi la nivelul gatului. Majoritatea cazurilor de amigdalita sunt determinate de infectia cu un virus comun, insa si infectiile bacteriene pot provoca amigdalita.
Iar continua lor perfecţionare şi adaptare la noile provocări este o componentă importantă a democraţiei. Controlul serviciilor secrete cu ajutorul instituţiilor specializate, a comisiilor parlamentare, a instanţelor de judecată, a instituțiilor pentru protecţia datelor, a mass media sau a forurilor ştiinţifice nu este perfect.
Dar există.
Neînțelegere sau dezinformare?
Mai ales în statele postcomuniste în care serviciile secrete erau ermetic închise şi propagau un climat de frică generală, care le depăşea cu mult posibilităţile reale, mitul serviciilor secrete omnipotente este în continuare larg răspândit. În context Rusia este foarte frecvent invocată ca element central. Este adevărat că şi acest mit are un substrat real, anume implicarea reală a serviciilor secrete în răsturnări de regim, atentate, tentative de lovituri de stat şi alte "operaţiuni sub acoperire".
Din Afganistan până în Panama, serviciile secrete au fost implicate, la ordinul guvernelor lor, în lucrături încurcate și întunecate. Dar acestea nu controlează mersul lumii decât în opinia adepților teoriei conspiraţiei. Serviciile secrete sunt instituţii, au resurse financiare şi de personal limitate, sunt dependente de guvernele lor şi nu reuşesc niciodată cu adevărat să ţină secrete secrete de tratament comun secretele pe care le cunosc.
Mai ales că în epoca digitală cercul iniţiaţilor într-un secret sau altul a crescut enorm. Acolo unde serviciile secrete complotează cu adevărat, secrete de tratament comun sunt instrumente şi mijloace.

Şi nu sunt neapărat cele mai eficiente. Christopher Nehring, născut îneste şeful oficiului de cercetare al Muzeului Spionajului din Berlin.

A studiat istoria Europei de Est şi istorie recentă la Heidelberg şi St. Petersburg şi este autorul unei teze de doctorat pe o temă de istorie a serviciilor secrete. Cea mai recentă carte a sa se intitulează "77 dintre cele mai mari mituri legate de spionaj" şi a apărut anul acesta la editura Heyne din München. Data